Nici nu stiu cu ce sa incep,poate cu incheierea unui capitol din intregile lucruri ce le faceam in fiecare zi.Poate v-ati simtit si voi asa...sa munciti pentru ceva,cineva,sa va pierdeti timpul,insa munca voastra sa nu fie nici macar recunoscuta.Nu,nu ma astept la multumiri,dar nici la nepasare si,mai tarziu,nesimtire.
O sa trec peste,spunand la revedere.Curios,insa pot rezista si fara si,desi imi pare rau,asa cum sisuliciul meu spune,nu ii pasa nimanui asa ca..tac:-??cea mai buna solutie,fiindca atunci cand am vorbit,am fost interpretata gresit.
Oricum,asa mai cad cativa asa zisi prieteni de pe lista mea,avand in vedere ca au demonstrat ei singuri cat sunt de falsi...le multumesc pe aceasta cale si desi ipocrit nu e termenul potrivit,am altele si mai dure,insa respect un an cat a insemnat totul si prietenia care desi nu a fost reala,de aceea exista fanteziile...sa te hranesti cu ele..
Desi totul a parut negru si urat in perioada aceasta,au ramas aceleasi..aceeasi persoana pe care merita sa o asculti uneori mai mult decat crezi ca e necesar si toate celelalte..
Asa ca,trecand de la lucruri personale,am un..sfat pentru toti cei ce se lasa dusi de aparente...prietenii adevarati sunt cei alaturi de tine atat inaintea unei astfel de perioade grele,cat si dupa..si ei merita cea mai mare,...atentie din partea noastra,fiindca sunt mai pretiosi decat am crede...
Nu stiu daca am pus-o pana acum..dar melodia e ok atunci cand vrei sa asculti si alceva..
